Descantec de sarpe:

Meletica,
Peletica,
Pog conopago
Cara gana carga
Cararata pune.
Cruce-n cer,
Cruce pe cer,
Cruce pe pamant;
Veninul sarpelui
Sa fie infrant.

Descantec de spaima:

Borza imborzata,
Borza blestemata,
Cu dintii ranjiti,
Cu ochii beliti,
C-urechi dabalata,
Cu gura cascata,
Cu mani crapacioase,
Cu mani flotocoase,
Încotro ai purces,
Cu dintii ranjiti,
Cu ochii beliti?
- Am purces la N.
Ca s-o-nspaimantez,
S-o infierbantez,
Si s-o infiorez,
Sa mi-o ingrozesc,
S-o sfarm, s-o zdrobesc,
Sangele sa-l beau,
Viata sa i-o ieu,
Carnea sa-i mananc,
Viata sa i-o stang!
- Tu Cosma Diamin,
Borza imborzata,
Borza blastamata,
Si Ceasul cel rau,
Din N. scoateti-l,
Pe mare duceti-l,
Pe l-apus de soare,
Pe marea cea mare,
Ca acolo este
O mreana galbena
Cu coada geamana,
Pe aceea catati-o
Si inspaimantati-o,
Si infierbantati-o,
Farmati-o,
Zdrobiti-o,
Inima scoateti-i,
Sangele beti-i,
Carnea mancati-i,
Viata luati-i,
Ca carnea N-ei
Nu e de mancat,
Ca-i de cane turbat.
Mergeti in fuga mare
La ostrovul mare,
Ca acolo este
O mreana galbena
Cu coada geamana.
Pe aceea catati-o
Si inspaimantati-o,
Si infricosati-o,
Si infiorati-o,
Farmati-o,
Îngroziti-o,
Zdrobiti-o,
Inima scoateti-i,
Sangele beti-i,
Carnea mancati-i,
Viata luati-i,
Acolo locuiti,
Acolo sa pieriti,
Ca roua de soare,
Ca spuma de mare,
N. sa ramaie curata
Si luminata
Cum e de Dumnezeu lasata,
Sanatoasa
Si voioasa.

Descantec de intors inima impacare:

Eu voi intoarce ulcica asta
Si ulcica intoarce vatra
Si vatra intoarce soba
Si soba intoarce grinzile cu horna,
Si grinzile intorc podelele,
Leaturile si sindilele,
Sindilele intorc crangurile
Si crangurile intorc pe Sfantu Spiridon
Si pe Sanziene
Si Maica Domnului
Sa intoarca inimile celor impricinati,
Unul asupra altuia,
Cu cugetele
Si cu dragostea
Sa se impaciuiasca.

Descantec de zane:

Potolesc aruncatura,
Potoesc si facatura,
Aruncatura cea mare,
Facatura din caare,
Facatura de barbat,
Facatura de femeie,
Facatura de vadana
Si facatura de fata.
Toate aruncaturile,
Toate facaturile
Si toate durerile,
Toate junghiurile
Cele necurate
Si toate duhurile
Manate si tapate.
Eu le potolesc
Si-napoi le-nvartesc,
Pe capul cui le-o manat,
Pe capul cui le-o tapat,
C-acest om o fost curat,
Curat si luminat,
Dar el pe carare s-o luat,
Cand a fost la miez de cale,
De cale si carare,
S-a talnit ca omu,
Ca Schiopu,
Cu barba cat cotu,
Acolo s-a talnit dracu
Cu dracoaicele,
Moroii cu moroaicele,
Diochii cu dioaicele,
Strigoii cu strigoaicele,
Farmacatorii cu farmacatoare,
Pocitori cu pocitoare,
Barbati si muieri,
Fete si vaduve,
Si cum s-a talnit,
Si cum l-a zarit,
L-a si secerat
Si l-a sagetat,
Sangele i-a baut,
Bun de nemica l-a facut,
Carnea i-a mancat,
Puterea i-a luat,
Ceasuri de moarte i-a dat.
Nime nu l-a vazut,
Nime nu l-a auzit,
Fara Maica Domnului
Din poarta cerului.
Si ea cum l-a vazut
Si cum l-a auzit,
Pe scara de argint
S-a scoborat,
În scaun de aur a sezut,
Mandru a cuvantat,
Mandru a-ntrebat:
- N., ce te canti,
Ce te vaiti,
Ce te tanguiesti,
Ce te haulesti
Cu glas mare pana-n cer,
Cu lacrami pana-n pamant?
- Da' eu cum nu m-oi canta,
Si cum nu m-oi vaieta,
Cu nu m-oi tangui
Si cum nu m-oi haulu
Cu glas mare pana-n cer,
Cu lacrami pana-n pamant,
Ca eu m-am luat
Si m-am departat,
De la casa,
De la masa,
Cu oasele sanatoase,
Cu carnea vartoasa,
Dar cand am fost
La miez de cale,
De cale si carare,
M-am talnit cu omu,
Ca Schiopu,
Cu barba cat cotu.
Acolo s-a talnit dracul
Cu dracoaicele,
Moroii cu moroaicele,
Strigoii cu strigoaicele,
Diochii cu dioaicele,
Farmacatori cu farmacatoare,
Pocitori cu pocitoare,
Barbati si cu muieri,
Fete si cu vaduve.
Si cum s-o talnit
Si cum m-a zarit,
M-a si secerat,
Si m-a sagetat:
Sangele mi-a baut,
Bun de nimica m-a facut,
Carnea mi-a mancat,
Puterea mi-a luat,
Ciasuri de moarte mi-a dat.
- N., nu te canta,
Nu te vaita,
Nu te tangui,
Nu te hauli,
Ca eu te-oi invrednici,
În mana dreapta
Cu bucium intr-aurit,
Cu buiumu-i buciuma,
În patru cornuri de lume s-a resuna,
Toate Zanele s-or aduna
Si tu pe Zane le-ai intreba:
Of, Zane, Zane de cane!
Ce-ati facut cu mine,
Ce-ati facut cu N.?
La ce l-ati secerat
Si l-ati sagetat,
Sangele la ce i-ati baut,
Bun de nimica la ce l-ati facut?
Carnea la ce i-ati mancat,
Puterea la ce i-ati luat,
Ceasuri de moarte la ce i-ati dat?
- Ca noi nu l-am secerat,
Nu l-am sagetat,
Sangele nu i-am baut,
Bun de nimica nu l-am facut,
Carnea nu -iam mancat,
Puterea nu i-am luat,
Ceasuri de moarte nu i-am dat!
Dara finii
Si vecinii,
Finele
Si vecinele,
Prietenii
Si prietenele,
Barbati si muieri,
Fete si vaduve
L-a secerat,
L-a sagetat,
Sangele i-a baut,
Bun de nimica l-a facut,
Carnea i-a mancat,
Puterea i-a luat,
Ceasuri de moarte i-a dat!
- Of, voi zane,
Zane de cane,
Va luati pe ulita satului,
Pan' la casa vinovatului,
Pe acela-l secerati,
Pe acela-l sagetati,
Sangele i-l beti,
Bun de nmica-l faceti,
Carnea i-o mancati,
Puterea i-o luati
Si ceasuri de moarte-i dati!
Ca voi de nu i-ti lua
Cu foarfecele v-oi dumica,
În drum v-oi arunca,
În pulbere v-oi mana,
În mare v-oi tapa,
Sa va topiti,
Sa va prapaditi,
Ca spuma de mare,
Ca roua de soare,
N. sa ramaie curat,
Curat si luminat,
Cum e de Dumnezeu lasat.
De la mine descantecul,
Leacul de la Dumnezeu sfantul.

Zanele sunt semidivinitati feminine, adesea nominalizate atributiv, prezente in mai multe mitologii populare. În mitologia romaneasca, acestea sunt de 2 categorii morale: bune si rele. Zanele bune sunt preponderente numeric, sunt fecioare frumoase, zvelte, foarte tinere, nazdravane, prielnice omului cinstit si avand totdeauna solutiile esentiale pentru dificultatile ori impasurile inevitabile de care este asaltat eroul arhetipal (de obicei Fat-Frumos).

Descantec de junghi:

Stai junghi, nu junghie! Ca ma duc la arat si la samanat.
Stai, ca daca nu-i sta, munca canepei t-oi da!
Stai, ca ma duc la cules si ma duc la topit,
Stai, junghiule, stai, ca daca nu-i sta, munca canepei t-oi da!
Ma duc la scos din balta si la intins, la uscat,
Stai, junghiule, stai, ca daca nu-i sta, munca canepei t-oi da!
Stai, junghi, ca ma duc la batalaet si la melitat, si la periet.
Stai, ca daca nu-i sta, munca canepei t-oi da!
Si ma duc la tors, la jaghiet si la depanat,
Stai, ca daca nu-i sta, munca canepei t-oi da.
Stai, junghi de junghiet, ca ma apuc de urzit,
Stai, ca daca nu-i sta, munca canepei t-oi da!
Stai ca ma apuc de nividit si de tesut,
Stai, ca daca nu-i sta, munca canepei t-oi da!
Panza am gatit si camesa am croit.
Camesa o am purtat si peteci in gunoi o am aruncat.
Cum nu s-a ales nimic din camesa,
Asa sa nu se aleaga nimic din junghi!

Apoi se innoada in apa noua cioturi descantand:
La fantana rasadita
Este-o fata despletita
Cu-n ochi de apa
Si cu unul de foc.
Ochiul cel de apa
Strange pe cel de foc.

Descantec de dragoste si de ursita:

Se descanta la soc, la alun si la mar dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun si trei de mar dulce. Se descanta la fiecare copac si betele se pun sub cap, apoi visezi ursitoriul - si vine.

Soc Solomon! Soc solomon!
Eu cu soc te solomonesc,
Cu inima buna si mare dragoste
La mine te indoiesc.
Eu cu alun adun
Omul cel bun.
Eu cu alun te-adun
Si cu mar dulce te indulcesc
Si la mine te pronesc,
La mine te sosesc.
Vii? Vin!
Vii? Vin!
Da' de nu-i veni si nu-i veni,
Inima din tine pe loc a plesni.
Da' de nu-i pleca si nu-i pleca,
Inima din tine pe loc a crapa.
Iuti si degraba sa pornesti,
La mine sa sosesti!
Eu cand la tine am gandit,
Mie noaptea mi-a parut
Ca esti un cane jupit.
Si tu cand ai gandit la mine
Ti s-a parut ca sunt o catea buhoasa.
Dar eu mai tare tie sa-ti par mai frumoasa.
Da' cum sa-ti par eu tie?
Tie sa-ti para ca tu esti
Într-o casa de aur imbracata
Si cu mine te-ai sarutat
Si cu mine te-ai dezmierdat.

Descantec de deochi:

Descantatoarea ia mai intai noua carbuni aprinsi si-i arunca intr-un vas cu apa ne-nceputa; dupa aceea, ia noua bucatele de fier de gasit sau trei frigari, le leaga pe toate la un loc cu o bratara de coasa, le pune la incalzit si apoi, scotandu-le din foc si incepand a descanta cu dansele apa din vasul in care s-au aruncat mai inainte cei noua carbuni aprinsi, zice:

Sub o salcie rasadita,
Sade-o fata despletita,
Cu un ochi de apa
Si unul de foc.
Si cum l-o cuprins,
Pe loc l-o si stans.
Asa sa se stanga
Si sa mi se duca
Deochiul de la N.,
Deochiul de om negru,
Ponegru,
Deochiul de femeie neagra,
Poneagra,
Deochiul de fata neagra,
Poneagra,
Deochi de camp vestejit,
Deochi de vant rau cumplit,
Deochi de multe si marunte:
De strigare,
Restrigare
Si cascare,
De rahna
Si neodihna.
Pasare alba,
Cu dalba!
Pici de ici, pici de colea,
Pici de la nepoata mea.
Pici deochi
Dintre ochi!
Sa nu ramaie rau
În trupul sau.
Cat un fir de mac,
În patru despicat,
În drum aruncat,
Sa pice,
Sa raspice,
Ca roua de soare,
Ca stupitu-n carare,
Ca spuma de mare,
N. sa saie,
Sa rasaie,
Curata,
Luminata,
Ca Dumnezeu, cand o facut-o,
Ca maica-sa cand o nascut-o,
Ca argintul strecurat,
Ca aurul cel curat,
Ca soarele pe senin,
În veci, amin!
De la mine descantecul,
De la Maica Domnului leacul!

Descantec de pocitura :

Pasarica alba
Cu aripa alba!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai batut,
Trei picaturi din tine-au cazut:
Una de lapte, una de vin
Si una de venin.
Cel ce-a baut laptele s-a saturat,
Cel ce-a baut vinul s-a imbatat,
Iar cel cu veninul a crapat.
Asa sa piara pocitura din pocit,
Pan-intr-o clipa sa fie lecuit
Si sa ramaie ca pomul inflorit!

Cum sa-l faci pe datornic sa-ti intoarca banii

Intr-o zi de sarbatoare importanta se pun 12 taciuni scosi din vatra intr-o cutie si se pastreaza. Dupa un timp, se aseaza pe o basma intunecata sau neagra, fara desen. Alaturi se pun o farfurie, o lingura, si un pahar.

Se despleteste parul, se lasa liber pe umeri, se imbraca rochia cu fata la spate, se aseaza in fata basmalei si se aprinde o lumanare.

Apoi se citeste de 3 ori:

Il chem pe robul lui Dumnezeu�(numele)la masa.
Sub masa am o uta de belele.
Mananca, dusmane, la masa mea
Si ia belelele in curtea ta.
Cheie, lacat, limba.
Iniati fiti!

Amin ! Amin! Amin!

Descantec de dragoste

Plecai in luncă
in Sfanta Duminică
pe potecă necălcată
pe rouă nescuturată
prin dragoste neadunată
poteca dac-o călcai
roua că o scuturai
si dragostile le adunai
si-n astă apă
si-n astă cană
le băgai
si cu ele toate
pe corp mă spălai ;
nu mă spălai de lutoasă
si de imoasă
si mă spălai
să fiu mai drăgăstoasă
de toată lumea aleasă.

Cine mi-o auzi graiul
să creadă că e Craiul;
cine mi-o auzi gomu
să creadă că e Domnu;
cine mi-o auzi cantatu
să creadă că e Impăratu
Sfanta zi de azi
si cu Sfantul Gheorghe
nici pe-asta n-o lăsară
altă dragoste-adunară
de mană că mă luară
si cu mine plecară
la fantana lui Adam
la paraul lui Iordan
si-n jgheab de aur mă băgară
si-mi luară
de pe fată peri de rată
din picioare copite de căprioare
de pe tălpi piei de serpi.
Mă spălară, mă curătară
dragostile toate mi le dăruiră;
nu mă spălară de lutoasă, de imoasă
si mă spălară de farmece, de vrăji,
de uraciuni, de dătături,
aruncate de la strine,
de la vecine,
de la surate,
de la cumnate,
de la potrivnicele mele toate.

Ele mi-au dat cu una,
eu le-am intors cu două;
ele mi-au dat cu două
eu le-am intors cu trei ;
ele mi-au dat cu trei,
eu le-am intors cu patru;
ele mi-au dat cu patru,
eu le-am intors cu cinci;
ele mi-au dat cu cinci,
eu le-am intors cu sase;
ele mi-au dat cu sase,
eu le-am intors cu sapte;
ele mi-au dat cu sapte,
eu le-am intors cu opt;
ele mi-au dat cu opt,
eu le-am intors cu nouă;
ele mi-au dat cu nouă,
eu le-am intors cu zece.
si de la zece nu mai trece.

Descantec de sanatate

Cea mai mare avere a omului este sanatatea, toate celelalte decurgand de aici. Cand nu suntem sanatosi nu stim ce bogatie aveam, abia cand ne iimbolnavim devenim constienti de ce am pierdut. E bine ca din cand in cand sa ii amintim subconstientului ca dorim sa ne ajute in pastrarea sanatatii.

Descantecul se face intr-o sambata dimineata.

1. Te trezesti devreme, inaintea zorilor, aduci apa neinceputa intr-o oala de lut si muind in ea un buchetel de busuioc sfintit stropesti in jurul tau. Stropesti si faci semnul crucii spre rasarit si apus, spe miaza noapte si miaza zi, rostind:

Boli necurate, boli spurcate
Mergeti in pustietate
La mine sa nu veniti
Sa nu va lipiti
De capul meu
De trupul meu
De de sufletul meu
Mergeti in loc departat
In pustiul fara viata
In pustiul cel de foc
In pustiul cel de gheata!

2. Iti faci cruce spre rasarit si spui:

Macei Donului m-am rugat
Maica Domnului m-a ascultat Bolile le-a adunat
Departe le-a aruncat
Bolile s-au vindecat
Si am ramas
Frumos si sanatos
Curat si luminat
La trup
La cap
Si la suflet
Ca de Maica Domnului lasat!

3. Iesi in prag si te stropesti pe tot trupul, pe fata pe cap meniind:

Cum straluceste soarele in zori
Asa sa straluceasca Trupul meu
Capul meu
Sufletul meu
De curatenie si de sanatate!
Cum nu poti trece cu piciorul marile
Asa sa nu poata patrunde bolile
In casa mea
In trupul meu
In capul meu
In sufletul meu!

Apa ramasa o arunci dincolo de prag in batatura sau peste balcon daca stai la bloc. Descantecul il repeti la inceputul fiecarui anotimp. El asigura mobilizarea fortelor subconstientului pentrupastrarea sanatatii corpului, mintii si sufletului omului respectiv. Asta nu inseamna ca poti duce in continuare o viata plina de vicii. Legile universale au grija sa stabileasca echilibrul asemeni unei roti.

Descantec de galci

Se spune descintecul si se freaca galcile:
Erau 10 soldati,
au plecat la armata,
Au pleca 10 si au venit 9,
au plecat 9 si au venit 8,
Au plecat 8 si au venit 7,
Au plecat 7 ;i au venit 6,
Au plecat 6 si au venit 5,
Au plecat 5 si au venit 4,
Au plecat 4 si au venit 3,
Au plecat 3 si au venit 2,
Au plecat 2 si au venit 1.
A plecat 1 si n-a venit nici unul
Si a ramas N curat si luminat
Precum Dumnezeu l-a dat.