Sarbatoare de Ignat-taierea porcului

In vechiul Egipt, desi porcul era considerat un animal dezgustator, oamenii il jertfeau si il mancau, ritual in cinstea zeului Osiris, intr-o anume zi din an. Dupa multe milenii de la atestarea porcului ca divinitate, romanii pastreaza multe elemente ale cultului: il sacrifica ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie), i se imita glasul cu un instrument special, numit surla, apare in folclorul si in jocurile de copii (De-a Poarca, Purceaua) si, mai ales, are o colinda Siva, probabil numele marelui zeu indian, Shiva. Cunoscuta masca a colindatorilor, imbracata si jucata de un fecior (Capra, Turca, Cerbul etc), este inlocuita in colindul Siva cu capul impodobit al porcului jertfit la Ignat. Obiceiul a fost atestat in Europa numai la romani si aromani, iar in Asia la indieni.
Taierea porcilor avea loc intr-o anumita zi, la Ignat (20 decembrie), si intr-un anumit moment al zilei, de obicei in zori sau dimineata..

Ignat este, se pare o divinitate solara care a preluat numele si data de celebrare a Sfantului Ignatie Teoforul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor. Sacrificiul sangeros al porcului si ritul funerar de incinerare (parlitul porcului) in ziua de Ignat (Ignis = foc) este o practica preistorica care supravietuieste in tinuturile romanesti extracarpatice.

Intalnim o serie de obiceiuri si superstitii de Ignat, sarcbatoare care este cunoscuta si sub numele de Ignatul porcilor sau Craciunul tiganilor.
In ajunul Ignatului se fierbe grau, capul familiei il tamaiaza si il binecuvanteaza. Din grau mananca toti ai casei, iar ce ramane se da dimineata la pasari.
Aceasta sarbatoare are si semnificatii magice. Se spune ca in aceasta noapte porcul isi viseaza cutitul sau se viseaza la gat cu margele rosii.
In aceasta seara se ia un dovleac, i se taie coada si se pastreaza, se spune ca e bun pentru leac de bube dulci la copii.
Tot in aceasta noapte vrajitoarele umbla sa ia belsugul casei, de aceea se presara mei si sare imprejurul casei, al hambarelor si al curtii.
Se spune ca untura de la porcul negru e buna la vrajit, mai ales pentru sanatatea oilor.O bucata din untura de porc negru era dusa la biserica de Boboteaza, sa fie sfintita de preot. Apoi se ungeau cu ea cei care aveau dureri de picioare ori junghiuri. Tot cu untura de porc negru taiat la Ignat era uns trupul celui banuit ca ar putea ajunge strigoi.
In ziua de Ignat nu se lucreaza ci se taie porcul.La taiatul porcului sa nu fie de fata oameni milosi. Atunci porcul moare greu si carnea lui nu mai e buna.
Daca in inima porcului se gasea mult sange "inghetat", era semn ca stapanul va avea noroc la bani. Cei care au ajutat la porc, primesc pomana porcului, de la care este nelipsita tuica fiarta. Sf. Ignat e zis si Craciunul tiganilor, ei fiind cei care taie porcii.
Intre Ignat si Craciun, femeile nu trebuie sa toarca , ele piseaza grau ca sa aiba pana la Craciun. Fac un fel de turte, numite "carpele Domnului Hristos", pe care le mananca in Ajunul Craciunului cu miere si nuci.
Femeile insarcinate tineau sarbatoarea, sa nasca prunci intregi la trup si minte. Sangele porcilor negri, amestecat cu faina, de mananca, se insanatosesc bolnavii.Cine lucreaza in zia de Ignat, cade bolnav si "igneaza" - face convulsii - ca porcul cand este taiat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu