Magia culorilor

Utilizarea simbolica a culorilor este punctul final al unei lungi dezvoltari a limbajului.La inceput, limba nu numea decat obiectele colorate, neputand face distinctia intre realitatea descrisa si atributul ei coloristic. In limbile baltice, aceasta forma de exprimare straveche se pastreaza inca destul de bine. Astfel, lituanienii au patru denumiri pentru culoarea gri, fiecare dintre acestea fiind legata de un obiect; lana(gri), cal, par si gasca.Abstractizarea culorilor reprezinta o forma de gandire destul de tarzie in evolutia umana. Ce semnifica aceasta? Faptul ca in gandirea primitiva, magica, obiectul era perceput ca unic purtator al culorii sale. Practicile magice legate de culori foloseau aceasta interdependenta: pentru a actiona asupra unui obiect, era suficient sa-i fie reprodusa culoarea.Dand un exemplu simplist,pentru a stimula venirea primaverii , ar fi suficienta folosirea verdelui. Antropologii au distins cinci trepte in dezvoltarea perceptiei culorilor:
1.Stramosii lui homo sapiens percepeau doar diferenta dintre intuneric si lumina, fara a sesiza culorile (erau "orbi de culoare");
2.Sensul culorii se desprinde de cel al luminii. Rosul este prima culoare sesizata ca diferita de lumina incolora.
3.Se face diferenta intre galben si rosu.
4.Este perceput verdele.
5.Apare albastrul.

A sesiza culoarea inseamna nu numai a o percepe vizual, ci si a putea distinge intre obiectul concret si culoarea sa, in asa fel incat omul sa poata asocia o culoare si unui alt obiect in afara celui initiat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu